Bun venit pe site-ul Ocolului Silvic Pojorâta!

    • Date generale  

    Ocolul Silvic Pojorâta este situat la confluenţa Obcinilor Bucovinei – Mestecăniş şi Feredeu cu munţii Rarău şi Giumalău, pe de o parte şi de alta a cursului mijlociu-superior al râului Moldova, în bazinele hidrografice ale afluenţilor de gradul I ai  râului Moldova – Valea Caselor, Izvorul Alb,  Izvorul Giumalăului, Valea Putnei, Valea Colacului, pârâul Delniţa, pârâul Timăn şi pârâul Sadova.
    Ocolul Silvic Pojorâta, în forma actuală (5 unităţi de producţie, cu numerele şi denumirile actuale) s-a constituit în anul 1950.
    Primul amenajament unitar pentru fondul forestier gospodărit de O.S.Pojorâta s-a întocmit în anul 1969.       Citeşte mai mult...


NOU! Am publicat pe site Planul de Management al Sitului ROSCI0212 Rarău - Giumalău împreună cu Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0083 Munţii Rarău - Giumalău.

Categorii, articole, domenii

Cifre

-cifra de afaceri: aprox. 2.024 mii  EUR cu un profit de 67 mii EUR ...

Misiune

Misiunea noastra este materializarea unui nucleu de principii: respect ...

Obiective

Asigurarea continuitatii Fondului Forestier prin impadurirea clasei ...

Rezervaţii

Rezervaţia "Pietrele Doamnei" este situata in partea nordică a ...

Atracţii locale

Manastirea Vatra Moldoviţei, ctitorie a domnitorului...

Recreere / timp liber

Traseele marcate din Rarău ţi Giumalău se pretează practicării ...

Mai multe articole...


CATEGORII, ŞTIRI, NOUTĂŢI

Date statistice, indicatori etc.

Fondul forestier - trupurile de pădure sunt, fie mari, compacte (partea centrală, de nord, de sud şi de sud-vest a ocolului), fie mai mult sau mai puţin fragmentate, datorită presiunilor exercitate asupra pădurii, în decursul timpului, de către factorul antropic (partea estică, vestică şi central-nordică a ocolului).
Altitudinea medie a culmilor principale este de cca. 1200 m, ea scăzând pe direcţia           vest-est, de la 1300-1400 m (Obcina Mestecănişului), la 1000-1100 m (Obcina Mare). Valorile relativ reduse ale energiei medii (400 m) şi a densităţii fragmentării reliefului (0,7-0,8 km/km2) explică aspectul de „spinări largi” a majorităţii culmilor.

Citeşte mai mult...